Amenajarea durabila a teritoriului - Peisagistica

Puncte cheie

Amenajarea peisajului și amenajarea grădinii pot îmbunătăți confortul casei dvs., performanța termică și valoarea și vă pot reduce amprenta asupra mediului.

Amenajarea durabilă a teritoriului își propune să lucreze cu peisajul natural și ciclurile. Dacă locul are încă vegetație, păstrați cât mai multă, în special copacii care se vor dezvolta mai greu in timp si vor fi greu de  înlocuit.

Minimizarea suprafețelor dure va reduce scurgerea apelor pluviale de pe situl dvs., iar utilizarea mulciului va reduce necesarul de apă al grădinii dvs.

Folosirea plantelor native și indigene în grădina dvs. va oferi habitat pentru speciile locale.

În zonele predispuse la incendii, puteți reduce riscul de incendiu pentru casa dvs. alegând plante și elemente de amenajare mai puțin inflamabile, inclusiv goluri în plantații și evitând plantele lângă ferestre.

Cultivarea legumelor, ierburilor și fructelor vă poate reduce impactul asupra mediului, reducând dependența de alimente cumpărate în altă parte, cu utilizarea asociată a apei, energiei și transportului.

Înțelegerea amenajării peisagistice și a designului grădinii

Amenajarea peisajului și designul grădinii pot aborda simultan estetica și facilitățile, gestionarea apei, calitatea aerului, modificarea climei, biodiversitatea, crearea de habitate și producția locală de alimente - și pot ajuta la încălzirea și răcirea casei. Planificarea și proiectarea spațiului exterior ar trebui să fie considerate o parte integrantă a designului durabil al casei tale.

Amenajarea durabilă a teritoriului este o abordare pentru proiectarea și construirea peisajelor artificiale care înconjoară clădirile noastre și îmbunătățirea peisajelor naturale care există deja. În mod ideal, aceste peisaje ar trebui să se mențină și să supraviețuiască făcând parte din ciclurile naturale ale mediului local.

 

Sfera de proiectare a spațiului exterior poate varia de la revegetarea unui bloc de tufiș mare până la proiectarea detaliată a spațiilor mici de curte. Amenajarea durabilă a peisajului înseamnă repunerea mult din ceea ce ar fi fost posibil înainte de dezvoltare. Poate însemna și introducerea unor lucruri care nu existau înainte, pentru a se asigura că peisajul poate fi sustenabil din punct de vedere social, economic și ecologic în viitor.

Beneficiile amenajării durabile a teritoriului și a designului grădinii includ:

biodiversitate crescută – vegetația nativă și indigenă poate susține și crește biodiversitatea locală oferind habitat, în special pentru păsări, insecte și șopârle

calitate îmbunătățită a aerului – vegetația poate elimina poluanții din aer și poate crea zone tampon și filtre pentru controlul vântului și al prafului

consum redus de energie – ca parte integrantă a strategiilor de proiectare pasivă, vegetația poate oferi răcire prin umbrire și evapotranspirație. Umbrirea la nordul unei case ar trebui să fie asigurată de plante de foioase care își pierd frunzele în timpul iernii.

gospodărirea apei – o bună amenajare a teritoriului poate reduce impactul apelor pluviale asupra amplasamentului și poate reduce nevoia de udare a plantelor. Poate face chiar parte dintr-un sistem de tratare a apelor uzate

bunăstarea psihologică – o nouă știință a „biofiliei” (dragoste de natură) se dezvoltă din recunoașterea faptului că vegetația și mediile naturale au un impact măsurabil asupra sănătății noastre psihologice.

Proiectarea unui peisaj durabil și a unei grădini

 

Situl

Amenajarea durabilă a teritoriului înseamnă mai mult decât plantarea vegetației. Este vorba despre proiectarea peisajelor pentru a se potrivi noii ecologii a sitului creată atunci când sunt construite clădiri. Amenajarea durabilă a teritoriului include abordări atât de diverse, cum ar fi restaurarea pârâurilor unde dezvoltarea și-a schimbat sau a eliminat cursul anterior și crearea de grădini pe acoperiș pentru a înlocui capacitatea de producție a terenului ocupat de o clădire nouă.

 

Proiectați amenajarea peisagistică pentru a fi experimentată atât din interiorul, cât și din exteriorul casei. Peisagistica durabilă poate fi folosită pentru a crea umbră sau pentru a îmbunătăți sau încadra vederile. Poate fi atractiv de privit și poate oferi, de asemenea, intimitate față de clădirile din jur. Poate furniza hrană și poate ajuta la crearea unor zone plăcute pentru recreere.

Locația vegetației poate influența alegerile privind orientarea clădirii: un copac poate umbri o parte a unui sit și poate limita accesul la soare, dar poate fi o parte esențială a menținerii solului, oferind habitat și creând adăpost. Atunci când alegeți un loc, luați în considerare vegetația existentă pentru vânt, umbrire și vederi și amintiți-vă că copacii și vegetația pot face parte din priveliște, nu doar să blocheze alte vederi.

Peisagistica durabilă poate fi utilizată pentru a controla cantitatea de sare din sol (salinitate), pentru a ajuta la creșterea procesării dioxidului de carbon prin fotosinteză și absorbția carbonului și pentru a contribui la refacerea și menținerea biodiversității.

În ultimii ani, definiția unui peisaj durabil a evoluat pentru a include elemente de peisaj care sunt literalmente parte dintr-o clădire. Acoperișurile și pereții verzi pot fi construite special pentru a susține vegetația nativă, ca parte a unei strategii mai ample de îmbunătățire sau restabilire a biodiversității naturale și de reducere a efectelor insulelor de căldură urbane.

Materiale de peisaj

Materialele peisagistice reprezintă o mare parte din energia întruchipată într-un proiect de peisaj. Luați în considerare reutilizarea materialelor existente ale șantierului, cum ar fi pavele și rocile excavate. Ori de câte ori este posibil, utilizați materiale reciclate, cum ar fi cărămidă, sau cherestea reciclată. Dacă lemnul reciclat nu este disponibil, utilizați cheresteaua de plantație gestionată durabil sau produse din lemn compozit, în detrimentul cherestelei .. Evitați cantitățile excesive de pavaj, care pot contribui la încălzirea microclimatului și la reducerea permeabilității sitului- pavați numai acolo unde vă așezați, stați și mergeți.

 

Plantele

Plante decorative

Peisajele durabile folosesc plante care au performanțe bune în zona locală. Plantele trebuiesc aclimatizate si sa se potriveasca cu mediul inconjurator. În mod ideal, plantele ar trebui să se adapteze bine odată stabilite pe solurile existente și tinand cont si de precipitațiile existente, fără a fi nevoie de udare excesivă, modificare a solului sau regimuri intensive de întreținere.

Despre Gazon

 

DESPRE GAZON-MIT SI ADEVAR

Cu toții visăm să avem gazonul perfect. În timp ce un gazon „perfect” poate fi mai puțin decât ideal, deoarece va fi întotdeauna ceva de lucrat la el(cum ar fi buruienile sau bolile), puteți avea totuși un gazon sănătos folosind următoarele sfaturi de îngrijire a gazonului. Cu subiecte care variază de la bolile gazonului până la plantarea și îngrijirea gazonului, a învăța cum să ai grijă de gazonul tău poate fi o sarcină simplă. Folosind produsele adecvate de îngrijire a gazonului și exersând o bună întreținere a acestuia, vei fi pe drumul tău spre a avea peluza pe care ti-ai dorit-o mereu.

Un gazon frumos, sănătos, verde, fără buruieni este un plus atractiv pentru peisajul gradinii tale. Este, de asemenea un potențial  consumator de resurse și poate cauza probleme de mediu. Scopul este sa avem un gazon sănătos, dar de multe ori dorința noastră de a avea un gazon perfect ne pune in fata mai multe legende comune de îngrijire a gazonului, transmise de la gradinar la grădinar. Cercetările moderne au dezmințit multe dintre vechile reguli de îngrijire a gazonului. Iată primele cinci reguli ale noastre:

1.    Gazonul trebuie tuns pentru a-și controla înălțimea, pentru a preveni dezvoltarea buruienilor și pentru a permite luminii soarelui să pătrundă la baza lui . Totuși, cât de des și la ce înălțime? Mulți grădinari cred că ar trebui să păstreze un gazon foarte scurt, similar cu verdele de golf. În realitate, cea mai sănătoasă înălțime pentru un gazon este între 2 și 4 inci (5-7 cm). Regula este de a elimina mai mult de o treime din firul de gazon la fiecare tăiere. Fiecare varietate de gazon are o înălțime preferată, dar cosirea prea scurtă poate cauza probleme. Gazonul tuns scurt are nevoie de mai multa apa, îngrășăminte și erbicide. Cositul la înălțimea optimă reduce aceste cerințe. În plus, tunderea prea redusa crește șansa de a se scalpa gazonul. Acest eveniment este greu de recuperat pentru iarba de gazon și poate stimula dezvoltarea mai multor buruieni în timp ce iarba se repară.

2.    Mulți grădinari cred, de asemenea, că iarba tunsa trebuie lasata pe gazon ca un mulci pentru acesta. Dacă tunderea are loc o dată pe săptămână la înălțimea potrivită, iarba tăiată este de fapt benefică pentru sol și va avea loc puțină acumulare de resturi de gazon doar ca si operatiunea de scarificare va fi necesara a fi facuta mai des.

3.    În continuare mitul udarii gazonului noaptea. Deși este adevărat că udarea în afara căldurii zilei este mai eficientă și păstrează umiditatea, nu este adevărat că cel mai bine este să udați noaptea. Majoritatea gazonului are nevoie de o anumita cantitate de apa saptamanal dar aici intervin foarte multi factori ca: drenarea solului,conditiile climatice din zona respectiva pozitionarea acestuia fata de punctele cardinale etc. Cel mai bine este să udam in profunzime decât mai des pentru a asigura această umiditate.. Udarea noaptea creeaza  problemele fungice. Majoritatea sporilor fungici se dezvoltă în condiții umede. Udarea pe timp de noapte previne uscarea rapidă a lamelor frunzelor, o afecțiune care poate favoriza răspândirea ciupercilor. Cea mai bună opțiune este să udați în zorii zilei. Utilizarea unui programator poate ajuta la asigurarea udarii la momentul potrivit.

4.    Un alt mit comun o au animalele de companie  (câinii si pisicile). Câinii care urinează pe gazon creează într-adevăr pete maro. Spre deosebire de cunoștințele comune, însă, acest lucru nu se datorează acidității în urină. Este de fapt din cauza excesului de azot, care arde lamele frunzelor. Cel mai bun mod de a preveni acest lucru este de a antrena animalul să meargă într-un loc special, cum ar fi o zonă mulcită sau pietriș, nisip. Pentru a repara petele maro din gazon, trageți o parte din materialul mort și aplicați un amestec de semințe de iarbă amestecate cu pământ. Păstrați zona umedă și iarba nouă va umple spatiul.

5.    Gazonul are nevoie de mult azot pentru a produce inverzirea frunzelor de gazon. Mulți grădinari cred că primăvara este cel mai bun moment pentru a fertiliza gazonul-desi un ingrasamant pe baza de mai mult azot inainte de a veni primavara (de preferat in ferbruarie) ar ajuta gazonul sa iasa peste iarna mai sanatos sim ai frumos. Este adevărat că iarba va înverzi rapid, dar în detrimentul formării rădăcinilor profunde. Acest lucru face ca gazonul in general să fie slab, iar creșterea în exces a frunzelor înseamnă o cosire mai frecventă. Cel mai bun moment pentru a fertiliza gazonul este atunci cand este cald, când este deja în creștere. În esență, gazonul ar trebui fertilizat numai atunci când crește activ. Aplicarea formulelor cu eliberare rapidă nu trebuie făcută atunci când este foarte cald si poate creea arsură. Formulele de azot cu eliberare lenta sunt mai sigure pe vreme caldă. Produsele fitosanitare de eradicare a buruienilor pot fi utilizate la începutul primăverii, dar este posibil să nu fie eficiente fără un erbicid pre-emergent. Ele pot fi aplicate și toamna. Aplicarea ierbicidelor pentru buruieni cu frunze lata din gazon are cea mai mare eficienta toamna. Acestea sunt primele 5 mituri ale noastre de îngrijire ale gazonului. Acum, luați ceea ce ați învățat și creșteți cel mai bun gazon posibil!

Sisteme de irigatii automatizate

 Sisteme de irigatii automatizate in gradini , spatii verzi, culturi

Datorita schimbarii climatice din ultima perioada s a simtit nevoia utilizarii apei pe spatii verzi si culturI cu ajutorul sistemelor de irigatii automatizate..

Irigarea automată se referă la utilizarea tehnologiei și a dispozitivelor pentru udarea automată a culturilor sau a plantelor, fără a fi necesară intervenția manuală. Acest sistem utilizează senzori și controlere pentru a monitoriza și regla utilizarea apei, pe baza diferiților factori de mediu, cum ar fi temperatura, umiditatea, umiditatea solului și condițiile meteorologice.

Un sistem de irigare automatizat include de obicei componente precum pompe de apă, țevi, aspersoare sau picuratoare, senzori de umiditate a solului, stații meteo și o unitate centrală de control. Senzorii colectează date despre starea curentă a solului, iar unitatea de control utilizează aceste informații pentru a regla debitul și sincronizarea apei.

Principalul avantaj al irigarii automate este că economisește timp și resurse, asigurând în același timp o utilizare constantă și eficientă a apei. De asemenea, poate ajuta la reducerea risipei de apă, la prevenirea udarii excesive sau insuficiente și la îmbunătățirea randamentului și a calității culturilor. În plus, acesta poate fi programat să funcționeze la anumite ore, ceea ce poate fi deosebit de util în regiunile cu restricții de apă sau aprovizionare cu apă limitată.

Automatizarea irigației prin picurare are mai multe beneficii, inclusiv eficiență sporită, consum redus de apă, randamente îmbunătățite ale culturilor și economii de costuri pe termen lung.

Eficienţă

Sistemele automate de irigare prin picurare asigură că apa este livrată direct la rădăcinile plantelor, reducând la minimum evaporarea, scurgerea și stropirea excesivă. Utilizarea senzorilor și controlerelor poate ajuta la optimizarea programului de irigare, asigurându-se că apa este livrată numai atunci când este nevoie și în cantitățile potrivite.

 Consum redus de apă

Cu automatizare, sistemul poate fi reglat pentru a aplica doar cantitatea potrivită de apă, reducând risipa și scăzând consumul total de apă. Acest lucru poate ajuta, de asemenea, la conservarea resurselor de apă, ceea ce este deosebit de important în zonele cu aprovizionare limitată cu apă.

 Recolte îmbunătățite ale plantelor si culturilor

Irigarea automată prin picurare poate îmbunătăți randamentul culturilor, asigurându-se că plantele primesc cantitatea potrivită de apă și nutrienți, reducând stresul plantelor și îmbunătățind sănătatea generală a plantelor. Acest lucru poate duce la creșterea randamentelor și la îmbunătățirea calității culturii.

 Economii

Deși costul inițial al instalării unui sistem automat de irigare prin picurare poate fi mai mare decât metodele tradiționale de irigare, economiile de costuri pe termen lung pot fi semnificative. Prin reducerea consumului de apă și creșterea randamentului culturilor, utilizatorii își pot reduce costurile de exploatare și își pot îmbunătăți profitul.

Pe lângă costurile inițiale de instalare, există și costuri continue de întreținere și operare asociate cu sistemul de irigare prin picurare, inclusiv costul energiei electrice sau al panourilor solare pentru alimentarea sistemului, reparații și înlocuirea componentelor uzate.

În general, automatizarea irigației prin picurare poate oferi beneficii semnificative pentru utilizatori, inclusiv eficiență sporită, utilizare redusă a apei, randamente îmbunătățite ale culturilor și economii de costuri pe termen lung.